Cultura

____________________________________________________________________
 Zilele Bibliotecii Judeţene I.H.Rădulescu Vezi aici programul
 Zilele Bibliotecii Judeţene I.H.Rădulescu. Vezi aici programul     De Zilele Bibliotecii, în perioada 25-28 aprilie, Biblioteca Judeţeană Dâmboviţa organizează o serie de manifestări pentru cititorii dâmboviţeni. Astfel, astăzi, de Ziua internaţională de Solidaritate a Tineretului la ora 14.00, instituţia de cultură organizează un dialog cu tinerii şi vizionare de film, “Există un creator?”. Mâine, 26 aprilie, de la ora 14.00, biblioteca organizează o masă rotundă cu tema „Ion Heliade Rădulescu-portret de cărturar”şi un vernisaj de expoziţie de carte dedicat aceluiaşi I.Heliade Rădulescu, iar de la ora 16.00, se reuneşte Clubul generaţiilor, pe tema „Vampirismul energetic”. Vineri, de la ora 10.00, va avea loc premierea câştigătorilor În spatele măştii şi Scrisoare către personajul preferat, seminarul Siguranţa la locul de muncă, de la ora 11.30, după care va fi vernisată expoziţia de pictură „Parfum de primăvară”, a profesoarei Maria Vârjoghe şi un moment muzical susţinut de formaţia de suflători „Trubadurii valahi”, coordonată de aceeaşi Maria Vârjoghe. Sâmbătă, dâmboviţenii vor putea asista la un seminar susţinut de Asociaţia Cultural -educativă „Ambasadorii prieteniei” din Târgovişte, în colaborare cu biblioteca.
________________________________________________________________
 „Cronica unui răsărit de soare avortat”, la Teatrul Municipal
Sâmbătă, 17 martie, de la ora 19.00, târgoviștenii sunt așteptați la Teatrul Municipal, Sala Tony Bulandra, să vadă „Cronica unui răsărit de soare avortat” (Paparazzi), de Matei Visniec, regia: Eva Patko, cu: Mircea Silaghi, Sebastian Bălășoiu, Costin Cambir, Radu Câmpean, Delia Lazăr, Ștefan Ștefănescu, Marin Grigore, Cosmina Lîrcă, Ioana Farcaș, Corneliu Jipa, Ana Maria Oglinda, Cătălin Babliuc, Miruna Vaju, Maria Nicola și Daniela Stîngă. Referitor la această piesă, Matei Vișniec scria: Am scris această piesă marcat de o imagine și pe fondul unei întrebări: se poate vorbi, în zilele noastre, în mod serios, despre sfârșitul lumii? În orice caz, subiectul nu este prea abordat, nici în glumă și nici în serios, și tocmai de aceea el m-a incitat. Și totuși… este limpede că planeta aceasta nu ne va suporta la infinit, mai ales în ritmul în care omul o distruge. Prețul unui bilet este de 10 lei, cu reducere la jumătate pentru elevi, studenți și pensionari.  
 _________________________________________________________________

 Nicu Alifantis a mângâiat sufletele târgoviştenilor!
 Moment de excepţie, aseară, pe scena Teatrului Municipal “Tony Bulandra” Târgovişte, pe care a urcat unul dintre cei mai mari cantautori români, Nicu Alifantis.

Legătura lui Nicu Alifantis cu teatrul este una foarte puternică. Este autorul a zeci de piese de muzică pentru teatru, pentru care a primit mai multe distincţii, printre care premiul UNITER în 1999. Nicu Alifantis a păşit pe scena teatrelor şi ca actor în piese precum "Philadelphia eşti a mea", "Furtuna", "O şansă pentru fiecare". A cochetat şi cu lumea filmului, scriind muzică de film, dar şi interpretând un rol în drama “Bietul Ioanide”.
Pe scena târgovişteană, înconjurat de chitare, Alifantis a cântat, împreună cu sala plină, piese vechi, ca „Umbra”, „E prea frumos la tine-n suflet” „Ce bine ca eşti” sau „Ploaie în luna lui marte”, dar şi melodii noi de pe ultimul album „Cântece de şemineu”.
__________________________________________________________________   
Credinciosii dâmbovițeni, așteptați mâine la slujba Canonului celui Mare la Catedrala din Târgovişte
 Joi, 1 martie 2012, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop şi Mitropolit NIFON, împreună de un sobor de preoţi şi diaconi, va oficia Slujba Canonului celui Mare (al Sf. Andrei Criteanul), la Catedrala Arhiepiscopală şi Mitropolitanã din Târgovişte.
La acest eveniment liturgic vor participa şi studenţi ai Facultăţii de Teologie a Universităţii “Valahia” din Târgovişte, alături de elevii Seminarului Teologic “Sf. Ioan Gură de Aur” din Târgovişte, însoţiţi de profesorii lor. Canonul cel Mare este o slujbă specifică Bisericii Ortodoxe, de o mare bogăţie şi frumuseţe liturgică, având o variată expresivitate poetică şi este alcătuit din 250 stihiri, grupate în 9 părţi, care au ca temă centrală pocăinţa şi reînnoirea spirituală. Acest imn se săvârşeşte în prima şi a V-a săptămână a Postului Mare Credincioşii sunt aşteptaţi sã participe în numãr cât mai mare, începând cu ora 17.00.
 _________________________________________________________________
 Postul Paştelui, cel mai aspru de peste an, a început azi şi durează 40 de zile
 Postul de 40 de zile al Paştelui a început luni şi este cel mai aspru de peste an, fără carne şi lactate, având doar două zile de dezlegare la peşte, în 25 martie, de Buna Vestire şi în 8 aprilie, când este sărbătorită Intrarea Domnului în Ierusalim - Floriile, informează Mediafax.
Postul Paştelui este fără carne şi lactate, iar în cele 40 de zile sunt doar două zile de dezlegare la peşte, faţă de postul Crăciunului, când sunt 15 zile cu dezlegare la peşte. De asemenea, în Postul Paştelui, în fiecare sâmbătă are loc pomenirea morţilor.
"Dacă postul nu este liber acceptat, el nu este de mare folos duhovnicesc, ci este perceput ca o înfometare forţată. De aceea, fiecare posteşte cât poate. Biserica a făcut din post o regulă generală pentru toţi, însă cei ce nu pot posti ca înfrânare de la hrană materială trebuie totuşi să postească cel puţin spiritual, ca înfrânare de la gânduri necurate, cuvinte urâte şi fapte rele. Bătrânii, bolnavii şi copiii sunt scutiţi de post, întrucât trupul lor este mai puţin rezistent. De pildă, Biserica ne învaţă că în primele trei zile din prima săptămână a Postului Sfintelor Paşti se mănâncă doar o singură dată în zi, după slujba de seară. Însă unii oameni nu pot posti până seara, pe când alţii mai rezistenţi mănâncă doar în a treia zi. Deci, intensitatea postului depinde de râvna şi de rezistenţa fiecăruia. Oricum, trebuie evitate excesele: atât delăsarea spirituală prin nepostire, cât şi epuizarea fizică prin nechibzuinţă", spus PF Daniel în slujba de la început a Postului.
Postul este, întâi de toate, "o perioadă de eliberare de păcate şi de patimi egoiste", adică o perioadă de pocăinţă pentru tot ceea ce am făcut rău şi, în acelaşi timp, este o perioadă de înviere şi de luminare a sufletului prin rugăciune, prin sfintele slujbe, prin citirea Sfintelor Scripturi şi ale Scrierilor Sfinţilor, prin spovedanie, dar mai ales prin împărtăşire, pe care biserica o recomandă să fie primită, a mai spus PF Daniel.
Potrivit patriarhului Daniel, foarte adesea, din cauza lăcomiei sau a dependenţei totale de hrană materială, omul devine un mecanism de consum. Biserica adresează oamenilor în postul de 40 de zile o chemare la despătimire.
"Cine nu poate posti material, pentru că este bolnav, poate, totuşi, posti spiritual, în sensul că se înfrânează de la gânduri urâte, de la priviri pătimaşe, de la vorbe care rănesc sau jignesc, care au în ele duh de stăpânire, duh de ceartă sau duh de slavă deşartă. Oricât am posti de mult, oricât ne-am ruga de mult, trebuie să ne gândim cu multă smerenie că sunt alţii care se roagă mai mult decât noi, care sunt mai milostivi decât noi, mai curaţi decât noi. Numai dacă ne smerim sincer, ne sunt folositoare pocăinţa, rugăciunea şi postul", a mai spus patriarhul BOR.
Astfel, când postim nu trebuie să schimbăm doar felurile de mâncare, respectiv să înlocuim carnea şi alte alimente de origine animală cu produse vegetale, ci şi comportamentul. Schimbarea felului de a mânca trebuie să fie însoţită şi de schimbarea atitudinilor oamenilor în viaţă, a relaţiilor cu Dumnezeu, cu ceilalţi şi cu lumea materială.
Potrivit profeţilor, zilele de post nu erau bine plăcute lui Dumnezeu dacă cel ce postea nu avea milă de săraci, dacă-i asuprea sau dacă nu-i ajuta. Deci, postul trebuie însoţit de atitudini şi fapte de dreptate şi de milostenie, de pace şi smerenie, a mai spus patriarhul.
"Eliberarea de păcate începe cu libertatea omului de a-şi recunoaşte păcatele, de a le mărturisi şi de a cere lui Dumnezeu să i le ierte. De aceea, cel ce se poate pocăi, adică poate recunoaşte păcatele şi limitele sale, simte şi nevoia de a cere iertarea lor sau eliberarea de ele. Cel ce doreşte schimbarea în bine îşi manifestă libertatea interioară de-a ieşi din propriul său egoism. În acest sens, cu adevărat liberi sunt numai oamenii pocăinţei şi ai smereniei, adică sfinţii. Iar dacă suntem înrobiţi de patimi, nu putem avea libertate deplină. Aşadar, postim ca să putem iubi mai mult pe Dumnezeu şi pe semeni", a mai spus PF Daniel.
Învierea Domnului, numită şi sărbătoarea Paştelui, este cea mai veche şi importantă sărbătoare a creştinătăţii, care a adus omenirii speranţa mântuirii şi a vieţii veşnice, prin sacrificiul lui Iisus Hristos.
La câteva zile după intrarea solemnă în Ierusalim (de Florii), Mântuitorul a fost judecat şi răstignit, a murit pe cruce şi a fost pus în mormânt. După trei zile, a înviat din morţi. Toată această succesiune de evenimente au avut loc în numai o săptămână, cea a Patimilor care precede Învierea.
Paştele este precedat de 40 de zile de post aspru, apoi o altă săptămână, a şaptea, cea a patimilor.
Un rol deosebit în determinarea şi fixarea duratei Postului Mare l-a avut, probabil, numărul 40 care apare în Vechiul Testament de mai multe ori. Principalele evenimente care implică acest număr ar fi cele patruzeci de zile ale potopului, cele patruzeci de zile petrecute de Moise pe muntele Sinai, cele patruzeci de zile în care iscoadele evreilor au cercetat pământul Canaanului, în care aveau să intre, cele patruzeci de zile parcurse de Sfântul Prooroc Ilie spre a ajunge la muntele Hore, cele patruzeci de zile pe care Dumnezeu le pune înaintea poporului din Ninive, spre a se pocăi.
În Noul Testament există anumite pasaje-cheie unde se aminteşte de numărul de patruzeci de zile, cele patruzeci de zile petrecute de Mântuitor în pustiul Carantanie, cele patruzeci de zile de la Înviere şi până la Înălţare, timp în care Mântuitorul le dă Sfinţilor Apostoli ultimele învăţături.
Un ultim indiciu la fel de important ar fi cei patruzeci de ani petrecuţi de poporul lui Israel în pustiu. Simbolismul acestei perioade este unul forte şi reprezintă cu siguranţă timpul în care Dumnezeu încearcă lealitatea fiilor lui Israel, în vederea renaşterii unei noi generaţii fidele lui.
 _____________________________________________________________________
 La Sala Studio, sâmbătă, 18 februarie, de la ora 19.00, Teatrul Municipal Târgovişte vă aştepteaptă cu: MATRIOŞCA de Tuncer Cucenoglu, în regia lui Cătălin Chirilă, cu: Antonia Ionescu Micu şi Liviu Cheloiu. „Matrioşca” este o comedie contemporană în două personaje, o poveste de dragoste incitantă ce are ca subiect gelozia amantei. Tuncer Cucenoglu este unul dintre cei mai cunoscuţi dramaturgi turci, textele sale fiind transformate in spectacole de peste 30 de companii europene de teatru. Cei doi actori care intruchipează perechea adulteră sunt Antonia Ionescu Micu şi Liviu Cheloiu. Pentru coloana sonora a spectacolului, regizorul a ales piesa “Cântec de dragoste” a trupei  Zob    spectacol targoviste sambata 18 feb 2012,matrioscca,trupa zob,cantec de dragoste
 _____________________________________________________________________
 Caragiale,batut cu oua la Targoviste !
 Fin observator al vremurilor sale, pe care le-a caricaturizat în scenete şi piese de teatru valabile şi astăzi, Ion Luca Caragiale a vut parte la Târgovişte de una dintre cele mai penibile situaţii din viaţa sa. Candidat pe colegiul Târgovişte, Caragiale a luat parte în 1908 la o întâlnire electorală a Partidului Democrat Conservator, din care făcea parte alături de Tache Ionescu. Întâlnirea avea loc în centrul vechi al oraşului, undeva în apropierea ruinelor de azi ale restaurantului Puişorul de Aur. Aici Caragiale a trăit, pe propria piele, politica dâmboviţenă, fiind luat la bătaie cu ouă şi legume stricate de oponenţii politici.  Episodul este relatat şi în encicolpedia Târgoviştei. A scăpat cu greu bietul Caragiale, ajutat de fiul lui Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti, refugiindu-se în locuinţa acestuia, actualul Muzeu al Scriitorilor Dâmboviţeni. La alegerile din anul viitor, caragiale, a candidat din nou, dar nu a mai călcat în oraş pentru campanie electorală.
 _______________________________________________________________________
 Conducere Noua la Teatrul Municipal Targoviste
Emanuela Bertha Colea Dumitrică este noul manager interimar la Teatrul Municipal Târgovişte. Decizia a fost luată în unanimitate în cadrul şedinţei aleşilor locali de vineri, 27 ianaurie.

Până la acest moment, Bertha Colea a îndeplinit funcţia de consilier în cadrul Cabinetului Primarului Gabriel Boriga.

Fostul manager al Teatrului Municipal, regizorul Dan Ţopa, a convocat o conferinţă de presă pentru luni, 30 ianuarie, în cadrul căreia să prezinte activitatea instituţiei pe care a coordonat-o până acum şi să dezvăluie motivele care l-au determinat să plece.      Dâmboviţa, Teatrul Municipal, Bertha Colea,
 ____________________________________________________________________
 Găeşteanca Ina Elena Dincă a fost nominalizată căştigătoarea Bursei ,,YOLANDA MĂRCULESCU” pentru anul 2012. Cea care i-a oferit această distincţie a fost soprana Georgeta Stoleriu.

La festivitate, domnia sa a spus : “In memoria marelui om de spirit care a fost soprana şi pedagogul Yolanda Mărculescu, ofer pentru anul 2012 bursa ce-i poartă numele, domnişoarei Ina Elena Dincă, studentă la Master în anul I, la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti.”

Ca profesoară, soprana Georgeta Stoleriu a reuşit să pregătească în cei peste 40 de ani de activitate artişti care au câştigat peste 50 de premii internaţionale, a format o şcoală de canto al cărei prestigiu este confirmat de palmaresul internaţional al fostelor sale studente, printre care Felicia Filip, Ruxandra Donose, Liliana Nichiteanu, Ileana Tonca, Aura Twarowska, Mirela Zafiri etc.

În memoria maestrei sale Yolanda Mărculescu, soprana Georgeta Stoleriu a instituit bursa anuală pe care, din 1995, o acordă celui mai bun student de la canto. Iată că anul acesta, bursa a fost cucerită de găeşteanca noastră. Îi urăm succes în continuare şi sperăm să ajungă pe marile scene ale lumii, aşa cum merită. Cu puţin timp în urmă, într-o discuţie privată cu Ina Dincă, aceasta ne mărturisea că iubeşte muzica enorm, că poate interpreta orice gen, dar că muzica lirică este viaţa ei. Spunea că este benefică sufletului şi spiritului şi că pur şi simplu o trăieşte. Acum avem convingerea că a câştigat această importantă bursă pentru că a demonstrat că este o viitoare stea a României.
____________________________________________________________________
Creeatorul refintextului vine la Targoviste
Dâmboviţenii îl pot întâlni pe Theodor Răpan, poet, publicist şi membru al Uniunii Scriitorilor din România, la Biblioteca Judeţeană din Târgovişte, vineri, 20 ianuarie 2012, începând cu ora 14.00.

Poet original, Theodor Răpan aduce specia literară pe care a creat-o mai aproape de dâmboviţeni. El va încheia Săptămâna Culturii Naţionale la Biblioteca Judeţeană “I.H. Rădulescu” din Târgovişte cu o întâlnire aparte. Dâmboviţenii îl vor putea cunoaşte şi descoperi mai multe despre reflintext – reflex literar intertextual. Poetul va prezenta ciclul Evangheliilor - trei dintre volumele sale: “Evanghelia Cerului – Zodii de poet”, Evanghelia inimii - Anotimpuri” şi “Evanghelia Tăcerii - Solilocvii”.
“N-am nicio aşteptare, niciun gând de mărire sau recunoaştere, nicio pală de-ncurajare dinspre porţile mereu ferecate ale criticilor! O, „Vanitas vanitatis, omnia vanitas!”
Îmi asum riscul nevederii mele, imi jertfesc încă o dată – pentru a câta oară – fericirea de a mă simţi înrourat doar cu spinii iubirii de Ea – regină a inimii mele – Poezia! Cine să mă audă, cine să mă vadă când eu sunt simplu ca apa, diamantul tău din noroi, Nemurire!
Şi vin şi strig odată cu lacrima din Alfabetul Tăcerii, când şoptit, când tunător, totdeauna sfielnic:
Vino, Cititorule, vino, si ia-mă de mână! Nu te infricoşa! Vino la umbra copacului Lumii, linişteşte-te şi vino să ne aşezăm în iarba cea deasă de umbră, în pridvorul unui veşnic amurg, sub aerul dulce al verii eterne!   Strânge-mă tare de mână şi nu-ţi pleca ochii spre undele fluviului Timp!”
(Theodor Răpan)

Întâlnirea va avea loc în sala de conferinţe a bibliotecii, începând cu ora 14.00. 
______________________________________________________________________
Complexul Naţional Muzeal “Curtea Domnească” Târgovişte anunţă închiderea Muzeului “Vasile Blendea” în perioada 13 ianuarie – 29 februarie 2012,  în vederea realizării unor lucrări de igienizare a spaţiului expoziţional, precum şi intervenţii de conservare activă asupra bunurilor de patrimoniu.

Muzeul va fi redeschis pe 1 martie 2012, moment în care vizitatorii vor putea vedea o expoziţie refăcută, şi de asemenea, doamnele şi domnişoarele vor avea acces gratuit.

Programul de vizitare: Marţi – Duminică, între orele 900 – 1700.
Biroul Relaţii Publice al C.N.M. “Curtea Domnească” Târgovişte muzeu, Vasile Blendea, Curtea Domnească, restaurare, _______________________________________________________________________

Se pregatesc pentru a sarbatorii " Revelionul Lor"
În staţiunile de pe Valea Prahovei locurile au fost rezervate din timp de către turiştii străini care doresc să întâmpine noul an pe meleagurile româneşti. O parte dintre aceştia au sosit în România cu o săptămână înainte pentru a sărbători aici şi Crăciunul pe rit vechi. Printre petrecăreţii care au luat cu asalt această zonă cei mai mulţi sunt ucraineni şi moldoveni. Aceştia au fost primiţi de gazde cu ţuică fiartă şi coroniţe din crengi de brad la uşile camerelor. De pe masa de Revelion nu vor lipsi preparatele din carne de porc, vinul fiert şi cozonacii, dar şi preparate speciale cum sunt clătitele  cu brânză sau cu carne, vărzări, piroşte, urechiuşe din aluat, cu interior de carne tocată, fierte în apă cu sare. Deşi o parte din obiceiuri s-au pierdut de-a lungul timpului, în unele grupuri etnice se mai păstrează şi acum tradiţia de a merge la colindat în această seară. La miezul nopţii, vor închina un pahar cu şampanie urându-şi tradiţionalul “La mulţi ani!”. Mulţi au petrecut Revelionul şi în noaptea dintre 31 decembrie şi 1 ianuarie, după calendarul Gregorian. Petrecerile turiştilor străini  se vor incheia abia pe 15-16 ianuarie, dupa Anul Nou.
______________________________________________________________________
Am ales să vă oferim astăzi câteva informații despre patru dintre personalitățile marcante ale județului nostru ce au purtat numele de Ion.Personalități marcante ale județului nostru ce au purtat numele de Ion

Ioan Alexandru Brătescu-Voinești vede lumina zilei la Târgoviște, în anul 1868, ca descendent al unei familii de boieri. Eroul din nuvela „Neamul Udreștilor” e un strămoș al scriitorului. A făcut Liceul și Universitatea la București. A fost judecător în București, Ploiești, Pitești, Craiova și Târgoviște, unde în anul 1896 s-a stabilit definitiv. A fost membru al Academiei Române. În anul 1945 a câștigat Premiul Național Pentru Proză...Este cunoscut în special pentru scrierile sale pentru copii: „Puiul” (tragica moarte a unui pui de prepeliță), „Privighetoarea”, „Bietul Tric”, „Niculăiță Minciună” (un copil isteț de la țară neînțeles de săteni), ș.a. S-a stins din viață în anul 1946.
Ion Heliade-Rădulescu (n. 6 ianuarie 1802, Târgoviște — d. 27 aprilie 1872, București) a fost un scriitor, filolog și om politic român, membru fondator al Academiei Române și primul său președinte, considerat cel mai important ctitor din cultura română prepașoptistă. După obiceiul și în spiritul vremii, Ion Heliade Rădulescu învață limba greacă, înainte de a învăța să citească românește din lucrarea Istoria pentru începutul românilor în Dachia a lui Petru Maior (asemeni lui C. Negruzzi, în Moldova). În 1818, el devine elevul lui Gh. Lazăr, căruia îi va urma la conducerea școlii de la "Sf.Sava". Este membru activ al asociaților culturale din epocă: "Societatea Literară" (din 1827), "Societatea Filarmonică" (din 1833), întemeietor al presei din Țara Românească: Curierul Românesc (1829) și Curierul de ambe sexe (1837), tipograf, editor, poet, prozator, critic. În 1846, Heliade propune planul unei "biblioteci universale", menită sa înzestreze cultura noastră cu toate capodoperele literare, istorice, filozofice ale tuturor timpurilor, întreprindere uriașă, ce depășea cu mult chiar puterile unei generații, oricât de ambițioase. În prezent, Biblioteca Județeană și un liceu din Târgoviște poartă numele scriitorului I.H.Rădulescu.
Ion Luca Caragiale (n. 1 februarie 1852, Haimanale, județul Prahova, astăzi I. L. Caragiale, județul Dâmbovița, d. 9 iunie 1912, Berlin) a fost un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic și ziarist român, de origine greacă. Este considerat a fi cel mai mare dramaturg român și unul dintre cei mai importanți scriitori români.A fost ales membru post-mortem al Academiei Române. 
Ion Ghica (n. 12 august 1816, București; d. 22 aprilie 1897, Ghergani, județul Dâmbovița) a fost o personalitate marcantă a celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, academician, autor, diplomat, matematician, om politic și pedagog român, prim-ministru al României de două ori, între 1866 și 1867, respectiv între 1870 și 1871, președintele Academiei Române de patru ori (1876 - 1882, 1884 - 1887, 1890 - 1893 și 1894 - 1895).
  ______________________________________________________________________
Casa de Cultură „Dumitru Stanciu” din Găeşti va găzdui pe data de 21 decembrie începând cu ora 17:00 spectacolul umanitar „În dar de Crăciun”.
În preajma sărbătorilor de iarnă, doi studenţi din Găeşti s-au gândit să facă fericiţi 25 de copii bolnavi de hepatită pe la care Moşul nu a mai trecut de mult timp.  Octavian Constantin şi Robert Popescu încearcă să mobilizeze întreaga comunitate pentru a sprijini cazurile sociale descoperite de colega lor,  Maria Maier în vara acestui an. Acestor cazuri li se vor adăuga şi alte câteva furnizate de Biroul de Asistenţă Socială din Găeşti. Copiii au vârsta curprinsă între 3 şi 13 ani şi trăiesc în condiţii improprii, de aceea mulţi dintre ei au contactat virusul hepatic. Spectacolul va curpinde momente muzicale oferite de elevii Liceului de Muzică din Târgovişte şi studenţii la Conservator, piese de teatru pe tema sărbătorilor de iarnă, dansuri şi o proiecţie video „Scrisoare pentru Moş Crăciun” . Momentul culminant al spectacolului va fi reprezentat de interpretarea melodiei”We are the world” în limba română de către toţi artiştii prezenţi la eveniment.
Iniţiativa celor doi tineri a fost foarte bine primită de către comunitate, astfel că, în realizarea spectacolului vor fi sprijiniţi de elevii Colegiului „Vladimir Streinu” şi o grădiniţă din Bucureşti, care s-au oferit să strângă hăinuţe şi jucării, un medic din Bucureşti care le va face un control gratuit copiilor, dar şi de tineri studenţi din Târgovişte.  Organizatorii au declarat că vor să facă din acest eveniment o tradiţie. Invitaţi speciali în spectacol sunt Ştefania şi George Calofil iar gazda evenimentului va fi Camelia Capitanu.  Intrarea este liberă.